Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: fibră (substantiv feminin) , fibro   
FIBRO- v. fibră.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FIBR(O)-/FIBRI- elem. „fibră”. (< fr. fibr/o/-, fibri-, cf. lat. fibra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FIBRO- elem. fibr(o)-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÍBRĂ, fibre, s. f. 1. Material în formă de fir subțire, netors, de proveniență vegetală, animală sau minerală ori produs pe cale sintetică, folosit de obicei ca materie primă la fabricarea țesăturilor. 2. Celulă vegetală alungită situată în țesutul diverselor părți ale unei plante. 3. Formație anatomică alungită, care reprezintă celule modificate sau prelungiri celulare și care alcătuiește țesuturile animale. 4. (Tehn.; în sintagma) Fibră optică = fibră de sticlă cu compoziție specială, folosită pentru transmiterea informațiilor. – Din fr. fibre, lat. fibra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÍBRĂ ~e f. 1) Fir subțire și lung de origine vegetală, animală sau produs pe cale sintetică; filament. 2) Formație organică filiformă din componența unui țesut vegetal sau animal. ~ lemnoasă. ~ musculară. 3) Material rezistent, obținut din celuloză, întrebuințat ca izolant și ca imitație de piele. ◊ ~ optică fibră specială de sticlă, folosită pentru transmiterea informațiilor. /<fr. fibre, lat. fibra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FÍBRĂ s.f. 1. Fir subțire, flexibil, obținut din anumite țesuturi vegetale sau pe cale sintetică și folosit la fabricarea țesăturilor, a hârtiei etc. 2. (Anat.) Formație cu aspect de fir care alcătuiește un țesut organic. // (În forma fibr-, fibri-, fibro-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „(referitor la) fibră”, „cu aspect de fibră”, „compus din fibre”. [< fr. fibre, it., lat. fibra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FÍBRĂ s. f. 1. fir subțire, flexibil, folosit la fabricarea țesăturilor, a hârtiei etc. ♦ ~ optică = fibră de sticlă cu compoziție specială, pentru transmiterea informațiilor. ◊ formație filiformă a unui material. 2. element filamentos care intră în alcătuirea țesuturilor organice. (< fr. fibre, lat. fibra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÍBRĂ s. v. fir.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fíbră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. fíbrei; pl. fíbre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)