FILMFONOGRÁF, filmfonografe, s. n. Magnetofon de construcție specială care folosește bandă magnetică de dimensiunile peliculei cinematografice. – Din engl. film phonographe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FILMFONOGRÁF s.n. Magnetofon cu ajutorul căruia se reproduc benzile de dialog, zgomot și muzică montate în sincron ale unui film. [< film + fonograf].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FILMFONOGRÁF s. n. magnetofon cu care se reproduc benzile de dialog, zgomot și muzică montate în sincron ale unui film. (< engl. film phonographe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
filmfonográf s. n. → fonograf
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink