FINISÓR, -OÁRE, finisori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în operațiile de finisare. 2. S. n. Mașină care se folosește pentru executarea îmbrăcămintei de asfalt sau de beton a șoselelor. – Din fr. finisseur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FINISÓR s.n. Mașină folosită pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton la executarea șoselelor. [După fr. finisseuse].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FINISÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor specialist în operațiile de finisaj. [< fr. finisseur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FINISÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor specialist în operații de finizaj. II. s. n. mașină de finisat stratul de uzură al șoselelor. (< fr. finisseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
finisór (persoană) s. m., pl. finisóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
finisór (mașină) s. n., pl. finisoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FINISÓR1 ~oáre n. Mașină folosită la construcțiile rutiere pentru executarea diferitelor operații (distribuirea, bătătorirea și nivelarea materialelor pe suprafața șoselei). /<fr. finisseur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FINISÓR2 ~oáre, (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor specializat în operații de finisare. /<fr. finisseur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
finisoáre s. f., g.-d. art. finisoárei; pl. finisoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink