FIROSCÓS, -OÁSĂ, firoscoși, -oase, adj., s. m. și f. (Fam. și pop.; adesea ir.) (Om) priceput la toate, învățat și deștept. – Filozof + [din] fire scos.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
firoscós (firoscóși), s. m. – Pedant, atotștiutor. Formație umoristică, pe baza lui filosof plecînd probabil de la o pronunțare *firosof, (cf. filosof), combinat cu (din) fire scos „dezechilibrat; nebun”. După Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, p. 242, direct din lat. philosophus, ipoteză gratuită.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
firoscós adj. m., s. m., pl. firoscóși; f. sg. firoscoásă, pl. firoscoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink