FLANÉLĂ, flanele, s. f. 1. Țesătură ușoară de lână sau bumbac, moale și pufoasă. 2. Îmbrăcăminte de lână (mai rar de bumbac), tricotată in formă de pieptar sau de cămașă scurtă. 3. Pulover. [Var.: (pop.) flaneá s. f., flanél s. n.] – Din fr. flanelle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLANÉLĂ s.f. 1. Țesătură ușoară de lână, moale și pufoasă. 2. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă bustul și care este tricotat din lână. [Var. flanea s.f., flanel s.n. / < fr. flanelle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLANÉLĂ s. f. 1. țesătură ușoară de lână, moale și pufoasă. 2. obiect de îmbrăcăminte care acoperă bustul, tricotat din lână. (< fr. flanelle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FLANÉLĂ s. v. jerseu, pulover.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
flanélă (flanéle), s. f. – 1. Țesătură ușoară și moale. – 2. Îmbrăcăminte de lînă, în formă de pieptar. – Mr. flanelă. Fr. flanelle; în mr., din it. flanella, sau din ngr. φλανέλα.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
flanélă s. f., g.-d. art. flanélei; pl. flanéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FLANÉLĂ ~e f. 1) Țesătură de bumbac sau de lână, moale, pufoasă și călduroasă, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. 3) Obiect de îmbrăcăminte de lână (mai rar, de bumbac), tricotat în formă de cămașă sau de vestă, fără guler. [G.-D. flanelei] /<fr. flanelle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink