Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FLÉGMĂ, flegme, s. f. 1. Mucozitate vâscoasă, purulentă, provenind din diferite părți ale aparatului respirator și eliminată prin tuse sau vomă; expectorație. 2. Fire a omului nepăsător, cu sânge rece; nepăsare, calm, indiferență, răceală. – Din fr. flegme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLÉGMĂ s.f. 1. Mucozitate expectorată, scuipat vâscos. 2. (Fig.) Nepăsare, indiferență totală față de emoții; caracter rece, impasibil. [< fr. flegme, cf. gr. phlegma].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLÉGMĂ s. f. 1. mucozitate expectorată, scuipat vâscos. 2. (fig.) nepăsare, indiferență totală față de emoții; caracter rece, impasibil. (< fr. flegme, lat., gr. phlegma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FLÉGMĂ s. 1. v. scuipat. 2. v. calm. 3. v. nepăsare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
flégmă (flégme), s. f.1. Mucozitate, expectorație. – 2. (Arg.) Palmă, lovitură. Gr. φλέγμα (sec. XVII), cf. Murnu 25. – Der. flegmatic, adj., din fr. flegmatique; flegmon, s. n., din fr. flegmon.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
flégmă s. f., g.-d. art. flégmei; pl. flégme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FLÉGMĂ1 f. Caracter calm; spirit lipsit de emotivitate. /<fr. flegme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLÉGMĂ2 ~e f. Secreție vâscoasă a căilor respiratorii eliminată prin tuse; expectorație; spută. /<fr. flegme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)