Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FLÍNTĂ, flinte, s. f. Pușcă cu fitil, cu țeavă lungă, cocoș și cremene, folosită în trecut; sâneață. – Din magh. flinta. Cf. germ. Flinte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLÍNTĂ s. sâneață, (înv. și reg.) durdă. (Trage cu ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FLÍNTĂ s. v. pușcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
flíntă (flínte), s. f. – Pușcă, sîneață. Germ. Flinte (Cihac, II, 110; Gáldi, Dict., 176), prin intermediul mag., pol., cr. flinta.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
flíntă s. f., pl. flínte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FLÍNTĂ ~e f. Pușcă primitivă cu cremene și cu fitil. /<germ. Flinte, ung. flinta
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)