Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: flota (verb tranzitiv) , flotare (substantiv feminin)   
FLOTÁRE, flotări, s. f. 1. Acțiunea de a flota și rezultatul ei; flotație. ♦ Trecere a unui fir dintr-un sistem textil (urzeală sau bătătură) peste două sau mai multe fire din celălalt sistem, la fabricarea țesăturilor ornamentale. 2. Fiecare dintre mișcările ritmice de gimnastică în care corpul, întins aproape de pământ, este ridicat și coborât prin extensiunea și îndoirea brațelor aflate cu palmele pe sol; flotație (2). – V. flota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLOTÁRE s.f. 1. Acțiunea de a flota și rezultatul ei; flotație, flotaj. ♦ (Text.) Trecere a unui fir dintr-un sistem (urzeală sau bătătură) peste două sau mai multe fire din celălalt sistem la confecționarea țesăturilor ornamentale. 2. Fiecare dintre mișcările ritmice de gimnastică în care corpul, întins aproape de pământ, este ridicat și coborât prin extensiunea și îndoirea brațelor sprijinite cu palmele pe sol; flotație (2). [< flota].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLOTÁRE s. f. 1. acțiunea de a flota; flotaj. 2. (text.) trecere a unui fir dintr-un sistem, peste două sau mai multe fire din celălalt sistem, la confecționarea țesăturilor ornamentale. 3. fiecare dintre mișcările ritmice de gimnastică în care corpul, întins aproape de pământ, este ridicat și coborât prin extensiunea și îndoirea brațelor sprijinite cu palmele pe sol; flotație (2). (< flota)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FLOTÁRE s. v. flotație. (Mișcări de ~, în gimnastică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
flotáre s. f., g.-d. art. flotării; pl. flotări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FLOTÁ, flotez, vb. I. Tranz. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. – Din fr. flotter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FLOTÁ ~éz tranz. (substanțe care plutesc) A îndepărta prin decantare dintr-un lichid. /<fr. flotter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLOTÁ vb. I. tr. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. [< fr. flotter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLOTÁ vb. I. tr. 1. a îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. 2. (fig.) a șovăi, a ezita. II. intr. (despre o monedă) a avea o valoare variabilă în raport cu aurul sau cu altă monedă. (< fr. flotter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
flotá vb., ind. prez. 1 sg. flotéz, 3 sg. și pl. floteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)