FLUORÍNĂ s. f. Fluorură naturală de calciu, care se găsește sub formă de cristale cubice, transparente, incolore sau de culoare verde, galbenă, roz, violet. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLUORÍNĂ f. Mineral cristalizat, divers colorat sau incolor, întrebuințat în tehnică și ca materie primă. [Sil. flu-o-] /<fr. fluorine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLUORÍNĂ s.f. Fluorură naturală de calciu. [Pron. flu-o-. / < fr. fluorine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLUORÍNĂ s. f. fluorură naturală de calciu. (< fr. fluorine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FLUORÍNĂ s. (CHIM.) fluorită.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fluorínă s. f. (sil. flu-o-), g.-d. art. fluorínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink