FOIȘÓR, foișoare, s. n. 1. Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului), cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane; cerdac, pridvor. 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case; pavilion, chioșc. ♦ Turn. ◊ (Înv.) Foișor de foc = turn de observație pentru incendii. [Pr.: fo-i-] – Din magh. folyosó.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FOIȘÓR s. 1. (pop.) târnaț. (~ la o casă țără-nească.) 2. v. pavilion. 3. turn. (~ de pază.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
foișór (foișoáre), s. n. – 1. Turn. – 2. Mansardă, cameră amplasată în podul unei case. – 3. Chioșc, pavilion. – 4. Clopotniță separată de biserică. Mag. folyosó „coridor, galerie” (Cihac, II, 500; DAR). Este puțin probabilă der. pe care o propune Bogrea, Dacor., VI, 274, de la foaie, prin intermediul lui foiș „frunziș”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
foișór s. n. (sil. fo-i-), pl. foișoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FOIȘÓR ~oáre n. 1) Construcție ușoară și pitorească într-o grădină, într-un parc sau în curtea unei case, care servește, de regulă, ca adăpost; chioșc; pavilion. 2) Terasă deschisă cu balustradă, cu acoperiș susținut de stâlpi, situată în fața intrării principale a unei case; cerdac; pridvor. [Sil. fo-i-] /<ung. folyosó
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink