FONEMÁTIC, -Ă, fonematici, -ce, adj. Fonologic. – Din fr. phonématique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FONEMÁTIC, -Ă adj. Fonemic. [< fr. phonématique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FONEMÁTIC, -Ă I. adj. fonemic. II. s. f. parte a fonologiei care studiază în special fonemele. (< fr. phonématique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FONEMÁTIC adj. v. fonologic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fonemátic adj. m., pl. fonemátici; f. sg. fonemátică; pl. fonemátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FONEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fonem; propriu fonemului. /<fr. phonématique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink