FONTANÉLĂ, fontanele, s. f. Spațiu neosificat dintre oasele craniului noului născut (1); moalele capului. – Din fr. fontanelle, lat. fontanella.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FONTANÉLĂ s.f. Spațiu membranos situat în partea superioară a craniului unui nou-născut, care n-a ajuns la completă osificare; (pop.) moalele capului. [< fr. fontanelle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FONTANÉLĂ s. f. spațiu neosificat în partea superioară a craniului unui nou-născut; moalele capului. (< fr. fontanelle, lat. fontanella)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FONTANÉLĂ s. (ANAT.) (pop.) moalele-capului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fontanélă s. f., g.-d. art. fontanélei; pl. fontanéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FONTANÉLĂ ~e f. Loc moale, încă neosificat, în partea superioară a craniului unui nou-născut; moalele capului. /<fr. fontanelle, lat. fontanella
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink