FORFECĂTÚRĂ, forfecături, s. f. Forfecare; fig. muștruluială, bătaie. – Forfeca + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FORFECĂTÚRĂ s. v. forfecare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
forfecătúră s. f., g.-d. art. forfecătúrii; pl. forfecătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink