Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FORJÁT, -Ă, forjați, -te, adj. (Despre metale sau aliaje) Lucrat prin forjare. ◊ Fier forjat = oțel lucrat cu ciocanul în diferite forme și întrebuințat în ornamentație. – V. forjă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FORJÁT, -Ă adj. (Despre metale) Lucrat prin forjare. ◊ Fier forjat = oțel lucrat cu ciocanul în diferite forme și întrebuințat în ornamentație. [< forja].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FORJÁ, forjez, vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese. – Din fr. forger.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FORJÁ ~éz tranz. (metale, aliaje etc.) A prelucra prin deformare plastică sub presiune. /<fr. forger
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FORJÁ vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal), prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul presei și al ciocanului. 2. (Fig.) A făuri, a crea. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. forger].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FORJÁ vb. tr. 1. a prelucra (un metal, un aliaj) prin deformare plastică la cald sau la rece. 2. (fig.) a făuri, a crea. (< fr. forger)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
forjá vb., ind. prez. 1 sg. forjéz, 3 sg. și pl. forjeáză, 1 pl. forjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. forjéze; ger. forjând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink