Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: forma (verb tranzitiv) , formare (substantiv feminin)   
FORMÁRE, formări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formație (1). ♦ Pregătire, instruire, educare; creare. 2. Operație de confecționare și de asamblare a părților constitutive și a miezurilor care alcătuiesc o formă de turnătorie. – V. forma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FORMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formaj; formație. [< forma].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FORMÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) forma; formaj; formație (1); pregătire, instruire, educare. 2. confecțio-nare și montare a unei forme de turnătorie. ◊ procedeu de fabricare prin vulcanizare a matrițelor unor obiecte de cauciuc. 3. turnare și deshidratare a pastei fibroase pentru obținerea unei benzi sau foi de hârtie. 4. operația de a da unei piese de îmbrăcăminte sau de încălțăminte forma potrivită. (< forma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FORMÁRE s. 1. v. fasonare. 2. v. constituire. 3. creare, pregătire. (~ unor cadre de specialiști.) 4. v. educare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
formáre s. f., g.-d. art. formării; pl. formări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FORMÁ, formez, vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare. (2) – Din fr. former, lat. formare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FORMÁ ~éz tranz. 1) A face să se formeze. 2) A dezvolta prin acțiuni conștiente și sistematice de instruire și educare. 3) (metale sau aliaje în stare lichidă) A turna într-un tipar (pentru a da o formă). /<fr. former, lat. formare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE FORMÁ mă ~éz intranz. A-și lua începutul; a lua naștere; a lua ființă. /<fr. former, lat. formare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FORMÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) face, a lua ființă. ♦ A (se) constitui, a (se) organiza. ♦ tr. A alcătui, a confecționa. 2. A (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. [< fr. former, it., lat. formare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FORMÁ vb. I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua ființă. ◊ a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. II. tr. (despre elemente multiple) a alcătui, a compune; a reprezenta. (< fr. former, lat. formare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!pro fórma (lat.) loc. adj., loc. adv.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
FORMÁ vb. 1. v. fasona. 2. v. alcătui. 3. v. constitui. 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esențială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de specialiști.) 6. v. educa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
formá vb., ind. prez. 1 sg. forméz, 3 sg. și pl. formeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FORMA BONUM FRAGILE EST (lat.) frumusețea este un dar trecător – Ovidiu, „Ars amandi”, II, 113.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
RARAM FACIT MIXTURAM CUM SAPIENTIA FORMA (lat.) rareori întâlnești frumusețea și înțelepciunea laolaltă – Petroniu, „Satyricon”, 94.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)