Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s. m. și f., adj. (Om) prost, care nu știe să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRÁIER, -Ă s. m. f., adj. (om) prost, care nu știe să profite într-o anumită împrejurare. (< germ. Freier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FRÁIER adj. v. credul, naiv, prost.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fráier (fráieri), s. m.1. (Arg.) Om prost, care este furat sau de la care se obține vreun avantaj. – 2. (Arg.) Ins, tip. Germ. Freier „pretendent, logodnic” (Graur, GS, VI, 335), cf. pol. frajerz „logodnic” (Graur, BL, IV, 82), ceh. frajer (Berneker 283), cr. frajar. Semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este întotdeauna tras pe sfoară. După Vasiliu, GS, VII, 114, din germ. Freiherr „domn”. Der. fraieri, vb. (a înșela, a trage pe sfoară, a escroca); fraiereală, s. f. (escrocherie; lenevie); fraierește, adv. (ca pungașii).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fráier s. m., adj. m. (sil. fra-ier), pl. fráieri; f. sg. fráieră, g.-d. art. fráierei, pl. fráiere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FRÁIER ~i m. 1) Persoană care nu poate profita de anumite împrejurări; om nedescurcăreț; prost. 2) Persoană care iese din comun prin îmbrăcăminte și ținută extravagantă. [Sil. fra-ier] /<germ. Freier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)