Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FRÁTE, frați, s. m. 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă; frățâne. ◊ Frate bun (sau adevărat, drept sau, reg., dulce) = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții. Frați de lapte = copii care au supt la aceeași doică. Frate de mână = băiat care servește mireasa în timpul nunții. Frate de cruce = fârtat. ♦ (La pl.) Nume dat copiilor (în cazul când se află între ei și băieți) născuți din aceiași părinți sau numai din același tată ori din aceeași mamă. 2. Termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex). 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești; călugăr care are acest grad. 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii. 5. (Bot.; în compusul) Fratele-priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu flori purpurii-violacee, care crește prin păduri sau locuri pietroase, umede și umbroase (Gerranium silvaticum). – Din lat. frater, -tris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRÁTE s. 1. (pop.) frăține, (înv.) brat. (Era ~ bun cu el.) 2. frate de cruce = (pop.) fârtat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRÁTE s. v. copil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fráte (fráți), s. m. – Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană născută din aceiași părinți (sau numai din unul). – Mr. frate, megl. frati, istr. frǫte. Lat. frātĕr, frātrem (Pușcariu 644; Candrea-Dens., 635; REW 3485; DAR), cf. alb. frat, it. fra(te), prov. fraire, fr. frère. Cuvînt comun (cf. ALR, I, 159). Cf. frăține, fîrtat. Pentru folosirea în doc. vechi, cf. Docan, Arhiva, XI, 422-44. Der. frățesc, adj. (de frate, fratern; călugăresc); frățește, adv. (în mod fratern); frăție, s. f. (fraternitate; înrudire între frați; iubire frățească); frățime, s. f. (breaslă, confrăție); frățior, s. m. (dim. al lui frate; plantă, ciormoiag, Melampyrum cristatum); frătuț, s. m. (poreclă dată românilor din Banat); înfrăți, vb. (a se uni în calitate de frați spirituali; a se asocia, a se uni, a fraterniza; a da lăstari plantele). Der. neol. fratern, adj., din lat. fraternus; fraternitate, s. f., din fr. fraternité; fraterniza, vb., din fr. fraterniser; confrate, s. m. pe baza modelului fr. confrère.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fráte s. m., pl. frați
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FRÁTE ~ți m. 1) Persoană de sex masculin luată în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. ◊ ~ bun (drept, adevărat) fiecare dintre copiii de sex masculin luat în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. ~ vitreg frate numai după tată sau numai după mamă. ~ geamăn frate născut o dată cu alt frate sau cu o soră. ~ți de lapte copii născuți de mame diferite, dar alăptați de aceeași femeie. ~ de cruce prieten nedespărțit al cuiva (legat prin jurământ și prin amestecul simbolic al sângelui). 2) fig. Fiecare dintre persoanele (sau colectivitățile) legate prin activitate și viață dusă în comun, luate în raport una cu alta. 3) înv. Călugăr însărcinat cu treburi gospodărești. 4) (la unele plante) Lăstar crescut la subsuoara unei frunze. /<lat. frater
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FRATE-CU-SÓR s. v. sor-cu-frate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRATE-DE-MÍRE s. v. vătaf, vătășel, vornicel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRATE-DE-MIREÁSĂ s. v. vătaf, vătășel, vor-nicel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRATELE-BRIBÓIULUI s. v. briboi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SOR-CU-FRÁTE s. (BOT.; Melampyrum nemorosum) (reg.) carpenă, ciormoiag, miazănoapte, scrab, frate-cu-sor, grâul-prepelițelor, grâu-negru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SOR-CU-FRÁTE s. v. ciormoiag, condroniu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREI-FRÁȚI s. v. trifoiște, unghia-păsării.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREI-FRÁȚI s. (BOT.; Viola saxatilis) (reg.) micșunele-gălbioare (pl.).
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI s. v. pansea, panseluță, unghia-păsării.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI s. (BOT.) 1. (Viola hortensis) (reg.) barba-împăratului. 2. (Viola tricolor) (reș.) micșunea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
doi-fráți (bot.) s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
sânge-de-nóuă-fráți s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
sor-cu-fráte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
trei-fráți (bot.) s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
trei-fráți-pătáți (bot.) s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)