FRONTOGENÉZĂ, frontogeneze, s. f. Proces meteorologic care, în cazul convergenței a două mase de aer, formează o zonă cu temperatură mai mare și cu umiditate. – Din fr. frontogénèse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRONTOGENÉZĂ s.f. (Met.) Totalitatea fenomenelor care produc suprafețele frontale și perturbațiile atmosferice legate de ele. [< fr. frontogenèse].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FRONTOGENÉZĂ s. f. totalitatea fenomenelor care însoțesc formarea unui front (5). (< fr. frontogenèse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
frontogenéză s. f. → geneză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink