Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FRÂNÁRE, frânări, s. f. 1. Acțiunea de a frâna și rezultatul ei; frânat. 2. Inhibiție. – V. frâna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRÂNÁRE s.f. 1. Acțiunea de a frâna; frânaj. 2. Inhibiție. [< frâna]
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FRÂNÁRE s. oprire. (~ unui vehicul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
frânáre s. f., g.-d. art. frânării; pl. frânări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FRÂNÁ, frânez, vb. I. Tranz. A încetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul frânei. ♦ Fig. A ține în loc, a împiedica, a opri dezvoltarea, cursul sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment. – Din fr. freiner (după frână, înfrâna).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FRÂNÁ ~éz 1. tranz. 1) (vehicule) A opri cu ajutorul frânei. 2) fig. A împiedica să se manifeste; a stăvili. 2. intranz. (despre vehicule în mișcare) A-și încetini sau a-și opri mersul. /<fr. freiner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FRÂNÁ vb. I. tr. A opri, a încetini mersul unui vehicul cu ajutorul frânei. ♦ (Fig.) A ține în loc, a încetini, a pune piedici. [După fr. freiner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FRÂNÁ vb. tr. a opri, a încetini mersul unui vehicul cu ajutorul frânei. ◊ (fig.) a ține în loc, a încetini. (după fr. freiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FRÂNÁ vb. a opri. (A ~ mașina.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRÂNÁ vb. v. împiedica, înfrâna, opri, stăvili.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
frâná vb., ind. prez. 1 sg. frânez, 3 sg. și pl. frâneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink