FUNÍCUL, funiculi, s. m. (Biol.) Fir care fixează ovulul de placentă. – Din fr. funicule, lat. funiculus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FUNÍCUL s.n. 1. Nume dat celor trei diviziuni principale ale măduvei spinării. ♦ Formație anatomică cu aspect de cordon. 2. (Bot.) Fir care leagă sămânța de pericarp și o nutrește în tinerețe. [< fr. funicule, cf. lat. funiculus – c*****ă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FUNÍCUL1 s. m. 1. nume dat celor trei diviziuni principale ale măduvei spinării. ◊ formație anatomică cu aspect de cordon. 2. (biol.) cordon care leagă ovulul cu placenta. (< fr. funicule, lat. funiculus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FUNICUL2(O)- elem. „cordon s********”. (< fr. funicul/o/-, cf. lat. funiculus, funie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
funícul s. m., pl. funículi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink