FĂCLIOÁRĂ, făclioare, s. f. Diminutiv al lui făclie; făcliuță. [Pr.: -cli-oa-] – Făclie + suf. -oară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FĂCLIOÁRĂ s. făcliuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
făclioáră s. f. (sil. -cli-oa-), g.-d. art. făclioárei; pl. făclioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink