Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FĂGĂDUÍNȚĂ, făgăduințe, s. f. Făgăduială. ◊ Pământul (sau țara) făgăduinței = nume dat, în Biblie, Palestinei; p. gener. ținut bogat, mănos, fericit. – Făgădui + suf. -ință.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FĂGĂDUÍNȚĂ s. v. angajament.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
făgăduínță s. f., g.-d. art. făgăduínței; pl. făgăduínțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FĂGĂDUÍNȚĂ ~e f. înv. Intenție declarată (de a întreprinde ceva); promisiune. ◊ Țara (sau pământul) ~ei a) numele biblic al Palestinei; b) loc unde cineva tinde să ajungă. /a făgădui + suf. ~ință
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)