FĂLITÓR, -OÁRE, fălitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care lingușește, (om) lingușitor. – Făli + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fălitór adj. m., s. m., pl. fălitóri; f. sg. și pl. fălitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FĂLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival înv. (despre persoane) Care laudă în mod exagerat; care fălește. /a făli + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink