GAGÍU, gagii, s. m. (Arg.) 1. Om, persoană, tip, individ. 2. Iubit, amant. – Gag[ic] + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GAGÍU s. v. amant, c******n, iubit, prieten.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gagíu (gagíi), s. m. – 1. (Arg.) Stăpîn, domn. – 2. (Arg.) Iubit. Țig. gağo, gaği „român” (Bogrea, Dacor., II, 441; Graur 152; Juilland 164). – Der. gagică, s. f. (Arg., iubită, amantă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gagíu s. m., art. gagíul; pl. gagíi, art. gagíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink