GALANTOMÍE s. f. v. galantonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GALANTOMÍE s.f. (Fam.) Dărnicie, generozitate. [Gen. -iei, var. galantonie s.f. / < galantom + -ie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GALANTOMÍE / GALANTONÍE s. f. (fam.) dărnicie, generozitate. (< galantom + -ie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Galantomie ≠ avariție, calicie, cărpănoșie, zgârcenie
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
GALANTONÍE, galantonii, s. f. (Fam., rar) Dărnicie, generozitate. [Var.: galantomíe s. f.] – Galanton + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GALANTOMÍE ~i f. 1) Caracter galantom; mărinimie; dărnicie; generozitate. 2) Atitudine de galantom; generozitate; dărnicie; larghețe; mărinimie. [Var. galantonie] /galantom + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GALANTONÍE s.f. v. galantomie.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GALANTONÍE s. v. culanță, dărnicie, genero-zitate, mărinimie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
galantomíe/galantoníe s. f., art. galantomía/galantonía, g.-d. galantomíi/galatoníi, art. galantomíei/galantoníei; pl. galantomíi/galantoníi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink