Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GÁLIU s. n. Element chimic, metal moale, ductil, de culoare cenușie, folosit la fabricarea unor termometre care măsoară temperaturi înalte sau (ca aliaj) la fabricarea tranzistoarelor, la construirea oglinzilor optice etc. – Din fr. gallium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÁLIU n. Metal moale, de culoare argintie, folosit la fabricarea termometrelor pentru temperaturi înalte, a oglinzilor optice și la confecționarea plombelor dentare. /<fr. gallium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GÁLIU s.n. Metal moale alb-cenușiu, întrebuințat la fabricarea termometrelor pentru temperaturi mari, în dentistică etc. [Pron. -liu. / < fr. gallium, cf. germ. Gallium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GÁLIU s. n. metal moale alb-cenușiu, foarte ușor fuzibil. (< fr. gallium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gáliu s. n. [-liu pron. -liu], art. gáliul; simb. Ga
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GÁLIU (‹ fr.) s. n. Element chimic (Ga; nr. at. 31, m. at. 69,72), metal alb-argintiu, foarte ușor fuzibil (p. t. 29,78ºC, p. f. 2.300ºC); în natură se găsește în cantități foarte mici (însoțește zincul în blende și aluminiul în bauxite). Funcționează în stările de valență 1 și 3. Este folosit la fabricarea materialelor semiconductoare și ca lichid termometric. A fost descoperit (1875) de chimistul francez P.E. Lecoq de Boisbaudran.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)