GELATÍNĂ, gelatine, s. f. 1. Substanță proteică coloidală preparată prin fierbere din oase, cartilaje etc., cu diferite întrebuințări practice. 2. Produs de cofetărie preparat din sirop de fructe sau dintr-o cremă dulce, închegată cu foi de gelatină (1). 3. Piele crudă pregătită pentru a fi tăbăcită. – Din fr. gélatine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GELATÍNĂ s.f. 1. Materie albuminoidă cu aspect de piftie, care se prepară din oase, din cartilaje etc. ♦ Piele crudă, pregătită pentru tăbăcire. 2. Preparat dulce făcut din sirop de fructe sau dintr-o cremă închegată cu gelatină (1). [< fr. gélatine, it. gelatina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GELATÍNĂ s. f. 1. substanță proteică coloidală extrasă prin fierbere din oase, cartilaje etc., folosită în industria alimentară și farmaceutică, în bacteriologie, tehnică etc. ◊ piele crudă, pregătită pentru tăbăcire. 2. preparat dulce din sirop de fructe sau dintr-o cremă închegată cu gelatină (1). (< fr. gélatine, it. gelatina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GELATÍNĂ s. v. aspic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gelatínă s. f., g.-d. art. gelatínei; pl. gelatíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GELATÍNĂ ~e f. 1) Substanță sub formă de gel, obținută din țesuturile animale, având diverse întrebuințări (în industria alimentară, textilă, a hârtiei etc.). 2) Piele crudă supusă prelucrării înainte de tăbăcire. /<fr. gélatine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink