Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: generaliza (verb tranzitiv) , generalizare (substantiv feminin)   
GENERALIZÁRE, generalizări, s. f. Acțiunea de a (se) generaliza și rezultatul ei. ♦ Operație logică prin care se trece de la noțiuni cu o sferă mai restrânsă și un conținut mai bogat la noțiuni cu o sferă mai largă și un conținut mai restrâns. – V. generaliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GENERALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) generaliza și rezultatul ei. ♦ Operație logică prin care se trece de la particular la general, extrăgându-se caracterele comune esențiale unor obiecte asemănătoare. [< generaliza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GENERALIZÁRE s. f. acțiunea de a (se) generaliza. ◊ operație logică prin care se trece de la particular la general, extrăgându-se caracterele comune esențiale ale unor obiecte asemănătoare. (< generaliza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
generalizáre s. f., g.-d. art. generalizării; pl. generalizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GENERALIZÁ, generalizez, vb. I. 1. Tranz. A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune; a extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă. 2. Tranz. și refl. A face să fie sau a deveni general2; a (se) extinde sfera de aplicare. ♦ Refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organ sau organism. ♦ Tranz. A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situație ca fiind generală. – Din fr. généraliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GENERALIZÁ ~éz tranz. 1) (fapte, fenomene, situații etc.) A aplica la un ansamblu sau la majoritatea indivizilor; a extinde asupra unui tot, atribuindu-i caracter general. 2) A prezenta într-o formă sintetică. ~ cele spuse. 3) A folosi extinzând asupra unui ansamblu ceea ce este specific pentru un număr limitat de cazuri. 4) A face să se generalizeze; a universaliza. /<fr. généraliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE GENERALIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A deveni general; a căpăta caracter universal; a se universaliza. 2) (despre boli) A se extinde asupra întregului organ sau organism. /<fr. généraliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GENERALIZÁRE ~ări f. 1) v. A GENERALIZA și A SE GENERALIZA. 2) Operație mintală prin care se grupează în același gen obiecte cu trăsături esențiale comune. /v. a generaliza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. A da o formulare sau o expresie sintetică, generală; (fil.) a efectua procesul logic de trecere de la singular sau particular la general. 2. A aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. ♦ refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organism. [Cf. fr. généraliser, it. generalizzare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. a da o formulare sintetică, generală; (log.) a efectua procesul de generalizare. 2. a aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. II. refl. (despre boli) a se extinde în întregul organism. (< fr. généraliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GENERALIZÁ vb. (rar) a universaliza. (A ~ unele constatări particulare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A generaliza ≠ a particulariza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
generalizá vb., ind. prez. 1 sg. generalizéz, 3 sg. și pl. generalizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)