GEODÉZIC, -Ă, geodezici, -ce, adj. Care aparține geodeziei, privitor la geodezie. ◊ Punct geodezic = punct de pe suprafața terestră a cărui poziție este precis stabilită (constituind baza pentru măsurători noi). Linie geodezică = curbă mai scurtă decât oricare altă curbă situată pe aceeași suprafață și trecând prin aceleași puncte. Triunghi geodezic = triunghi ale cărui vârfuri sunt puncte geodezice. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géodésique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GEODÉZIC, -Ă adj. Referitor la geodezie. [< fr. géodésique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GEODÉZIC, -Ă I. adj. referitor la geodezie. II. s. f. curbă care reprezintă cea mai scurtă distanță între două puncte pe o suprafață curbă. (< fr. géodésique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
geodézic adj. m. (sil. ge-o-), pl. geodézici; f. sg. geodézică, pl. geodézice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GEODÉZIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de geodezie; propriu geodeziei. /<fr. géodesique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink