GEVREÁ, gevrele, s. f. (înv.) Batistă de mătase sau de pânză cu broderie. – Din tc. çevre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
gevreá (gevréle), s. f. – Basma, batic de mătase fină brodată. – Var. cevrea. Tc. cevre (Șeineanu, II, 179; Lokotsch 414), cf. ngr. τσεβρές, bg. dževre. Sec. XIX.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gevreá s. f. (sil. -vrea), art. gevreáua, g.-d. art. gevrélei; pl. gevréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink