Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
GHEMUÍT1, ghemuituri, s. n. Faptul de a (se) ghemui.V. ghemui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GHEMUÍT2, -Ă, ghemuiți, -te, adj. 1. Strâns, făcut (ca un) ghem1 (1). 2. Care se află în număr mare pe un spațiu redus; înghesuit2. – V. ghemui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GHEMUÍT adj. 1. v. chircit. 2. strâns, (Mold.) încinchit. (Stă ~.) 3. v. îngrămădit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ghemuít s. n., pl. ghemuíturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHEMUÍ, ghemuiesc, vb. IV. 1. Refl. A se face, a se strânge ca un ghem1 (1), a se înghemui. 2. Refl. și tranz. A (se) strânge în număr mare pe un spațiu redus; a (se) înghesui. – Ghem1 + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GHEMUÍ ~iésc tranz. A face să se ghemuiască. /ghem + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE GHEMUÍ mă ~iésc intranz. 1) A se așeza încovoindu-și spatele și strângând picioarele la piept; a se strânge în formă de ghem; a se chirci. 2) A se aduna în număr mare într-un spațiu restrâns, împingându-se în dezordine; a se înghesui; a se îngrămădi; a se îmbulzi. /ghem + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GHEMUÍ vb. 1. v. chirci. 2. v. îngrămădi. 3. a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) încolătăci, (înv.) a (se) învălui. (Se ~ în jurul...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A se ghemui ≠ a se îndrepta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ghemuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ghemuiésc, imperf. 3 sg. ghemuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. ghemuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)