GHEȚÚȘ, ghețușuri, s. n. Polei1. ♦ Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna. – Gheață + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GHEȚÚȘ s. 1. v. polei. 2. alunecuș, lunecuș, (reg.) răpăguș, (Ban.) rapăg. (Se dă pe ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ghețúș s. n., pl. ghețúșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHEȚÚȘ ~uri n. 1) Strat subțire de gheață care se formează pe suprafața solului în urma înghețării apei de ploaie sau a zăpezii topite. 2) Loc unde se dau copiii pe gheață; lunecuș. /gheață + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink