Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GHINT, ghinturi, s. n. 1. Șanț în formă de spirală, făcut pe suprafața interioară a țevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o mișcare de rotație necesară menținerii stabilității acestuia pe o traiectorie dată. 2. Cui sau piron cu capătul lat și proeminent. – Din pol. gwint, ucr. gvint.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ghint s. n., pl. ghínturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHINȚ, ghințuri, s. n. Unealtă de cizmărie cu ajutorul căreia se lărgește încălțămintea. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GHINT ~uri n. 1) Șănțuleț elicoidal pe partea interioară a țevii unei arme de foc, menit să-i dea proiectilului o mișcare de rotație. 2) Cui de metal cu gămălie mare și bombată. /<pol. gwint, ucr. gvint
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GHINȚ ~uri n. Unealtă de cizmărie cu care se lărgește cizma. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ghinț, ghínțuri, s.n. (reg.) 1. unealtă de lărgit gheata. 2. nod de sânge închegat de răceală în corp.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ghinț s. n., pl. ghínțuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)