Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GHIULEÁ, ghiulele, s. f. Proiectil sferic folosit la tunurile de tip vechi, cu țeava neghintuită; (prin confuzie) obuz. – Din tc. gülle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ghiuleá (ghiuléle), s. f. – Proiectil de tun. – Mr., megl. ghiule. Tc. ǵülle (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 730), cf. alb. ǵülje, bg. giulle.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ghiuleá s. f. (sil. ghiu-), art. ghiuleáua, g.-d. art. ghiulélei; pl. ghiuléle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHIULEÁ ~éle f. Proiectil sferic de metal (cu sau fără substanță explozivă), folosit în vechea artilerie. [Art. ghiuleaua] /<turc. gülle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)