Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GÍNERE, gineri, s. m. 1. Soțul unei femei, considerat în raport cu părinții acesteia. 2. (Pop.) Mire. – Din lat. gener, -eri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÍNERE s. v. mire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gínere (gíneri), s. m.1. Soțul unei femei, în raport cu părinții acesteia. – 2. Mire. – Mr. dzinere, megl. ziniri, istr. žiner. Lat. gĕner (Pușcariu 720; Candrea-Dens., 745; REW 3730; DAR), cf. it. genero, prov. genere, fr. gendre, sp. yerno, port. genro. Cuvînt comun în toate regiunile (ALR, II, 259). Nu are sensul de „bărbat căsătorit” pe care Sandfeld 37 îl presupune, deducîndu-l din ngr. γαμβρός; indică numai persoana căsătorită, din punctul de vedere al înrudirii sale spirituale cu socrii, sau în cursul ceremoniei de nuntă. – Der. gineri, vb. (a face pe cineva să-i fie ginere, a-și da fata după cineva); ginerie, s. f. (gradul de rudenie al ginerelui cu socrii).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gínere s. m., art. gínerele; pl. gíneri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GÍNERE ~i m. Soț al fiicei considerat în raport cu părinții acesteia. /<lat. gener, ~eris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)