Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GLÉZNĂ, glezne, s. f. 1. Parte a membrului inferior care cuprinde porțiunea articulației tibiei cu tarsul. ♦ Proeminență osoasă formată în această regiune. ♦ Parte mai subțire a gambei, situată deasupra articulației tibiei cu tarsul. 2. Parte a piciorului unor animale cuprinsă între fluier și chișiță. – Din sl. glezinŭ, glezna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GLÉZNĂ s. (ANAT.) (pop.) oul-piciorului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gléznă (glézne), s. f. – Parte a piciorului care cuprinde articulația tibiei cu tarsul. – Mr. gleznă. Sl. glezĭnŭ (Miklosich, Lexicon, 129; Cihac, II, 121; Conev 89; Iordan, Dift., 258), cf. sb., cr. gležanĭ, slov. gležen, pol. glozna, rus. glezna. Cuvînt comun (ALR, I, 59).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gléznă s. f., g.-d. art. gléznei; pl. glézne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GLÉZNĂ ~e f. 1) (la om) Parte a piciorului care cuprinde porțiunea articulației tibiei cu tarsul. 2) Proeminență osoasă formată în această parte a piciorului. 3) Parte mai subțire a gambei, situată deasupra articulației tibiei cu tarsul. 4) (la unele animale) Porțiune a membrului cuprinsă între fluier și chișiță. [G.-D. gleznei] /<sl. glezinu, glezna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)