GNOSEOLÓGIC, -Ă, gnoseologici, -ce, adj. Care se referă la gnoseologie, care aparține gnoseologiei. [Pr.: -se-o-] – Din gnoseologie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GNOSEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la gnoseologie. [Pron. -se-o-. / cf. germ. gnoseologisch, fr. gnoséologique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
gnoseológic adj. (sil. -se-o-) → logic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GNOSEOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de gnoseologie; propriu gnoseologiei. /<lat. gnoseologicus, germ. gnoseologisch
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink