Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GNÓSTIC, -Ă, gnostici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține gnosticismului, privitor la gnosticism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană, gânditor) care aderă la gnosticism, susține gnosticismul. – Din fr. gnostique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GNÓSTIC, -Ă adj. Referitor la cunoaștere, de cunoaștere. // s.m. și f. Adept al gnosticismului. [< fr. gnostique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
-GNÓSTIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cunoaștere”. [< fr. -gnostique, cf. gr. gnosis – cunoaștere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GNÓSTIC1, -Ă I. adj. referitor la cunoaștere. II. adj., s.m. f. (adept) al gnosticismului. (< fr. gnostique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-GNÓSTIC2 elem. gnoseo-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gnóstic adj. m., s. m., pl. gnóstici; f. sg. gnóstică, pl. gnóstice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GNÓSTIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de gnosticism; propriu gnosticismului. /<fr. gnostique, lat. gnosticus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GNÓSTIC2 ~ci m. Adept al gnosticismului. /<fr. gnostique, lat. gnosticus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)