GOÁNGĂ, goange, s. f. (Pop.) Insectă (mică), gânganie. ◊ Expr. (Glumeț) A spune goange = a spune fleacuri, minciuni. A se ține de goange = a fi neserios, a face farse, glume (nepotrivite). – Probabil formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GOÁNGĂ s. v. fugău, gânganie, gâză, hexapod, insectă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
goángă s. f., g.-d. art. goángei; pl. goánge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GOÁNGĂ ~ge f. pop. Animal nevertebrat cu corpul diferențiat în cap, torace și abdomen, cu trei perechi de picioare și, de cele mai multe ori, cu aripi; insectă. ◊ A se ține de ~ge a fi neserios; a face farse. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GOANGĂ-DE-MÁRHĂ s. v. muscă columbacă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GOANGĂ-PUCIOÁSĂ s. v. ploșniță de câmp.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink