Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
GOLOGÁN, gologani, s. m. (În trecut) Monedă de aramă (în valoare de 10 bani); p. gener. (sens curent) monedă de mică valoare; ban. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GOLOGÁN s. v. ban.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gologán (gologáni), s. m.1. Monedă de aramă de 10 bani.2. Bani. Creație expresivă, bazată pe rădăcina gog-, s.v.; cf. și gogoloi, gogoneț, golomoz. Sensul primar, conform acestei explicații, trebuia să fie cel de „bulgăre” sau bilă; pentru trecerea semantică, cf. fr. bille „bulgăre” și „monedă de aramă”, sp. redondo „monedă”, sp. din Cuba bolo „monedă de argint”. Originea expresivă a fost indicată încă de Bogrea, Dacor., IV, 818; după Cihac, II, 121, urmat de Scriban și cu îndoieli de către DAR, trebuie plecat de la *golovan, din sl. glava „cap”, explicație insuficientă. Der. gologăneț, s. n. (mărunțiș; bănet); gologăni, vb. (a înșela, a escroca, a fura). Din rom. provin mag. din Trans. gologany „monedă de aramă” și bg. gologan (Capidan, Raporturile, 231).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gologán s. m., pl. gologáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GOLOGÁN ~i m. 1) Monedă măruntă cu valoare neînsemnată; para. 2) la pl. fam. Bani în număr nedeterminat; parale. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)