GONFALÓN, gonfaloane, s. n. Steag de război în evul mediu, cu partea liberă despicată în trei sau patru cozi. – Din fr. gonfalon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GONFALÓN s.n. Steag de război cu partea liberă despicată (care reproducea stema posesorului, având însă de obicei axul longitudinal al reprezentărilor heraldice perpendicular pe lance). ♦ Însemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievală). [< it. gonfalone].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GONFALÓN s. n. steag de război în evul mediu, cu partea liberă despicată (care reproducea stema posesorului). ◊ însemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievală). (< it. gonfalone)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink