Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: grădinări (verb) , grădinărit (substantiv neutru)   
GRĂDINĂRÍT s. n. Ocupația, profesiunea grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRĂDINĂRÍT n. Cultivare a terenului grădinii. /v. a grădinări
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRĂDINĂRÍT s. v. horticultură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grădinărít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea unei grădini. – Din grădinar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GRĂDINĂRÍ ~ésc intranz. rar A practica ocupația de grădinar; a fi grădinar. /Din grădinar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
grădinărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. grădinăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)