GRADÉN, gradenuri (gradene), s. n. 1. Treaptă înaltă, așezată la baza unui edificiu. 2. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru, stadion etc., pe care sunt așezate băncile sau scaunele. – Din fr. gradin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRADÉN s.n. 1. Treaptă înaltă situată la baza unei clădiri. 2. Fiecare treaptă cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, dintr-un stadion etc. [< fr. gradin].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRADÉN s. n. 1. treaptă înaltă la baza unui edificiu. 2. fiecare dintre treptele cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, stadion etc. 3. denivelare de teren provenind din retragerea ghețarilor între o vale confluentă și una principală. (< fr. gradin, it. gradino)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gradén s. n., pl. gradénuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRADÉN ~uri n. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru sau unui stadion, amenajate cu scaune sau cu bănci. /<fr. gradin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink