GRAFÍE, grafii, s. f. Mod de redare în scris a cuvintelor; scriere. ♦ Fel specific de a scrie al cuiva; scris1. ♦ Linie specifică a unui desen, care caracterizează pe autorul lui. – Din fr. graphie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRAFÍE s.f. 1. Scriere (a cuvintelor). ♦ Mod de a scrie un cuvânt, un text; scris. 2. (Arte) Totalitatea trăsăturilor care caracterizează linia unui desenator. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scriere”, „desen”, „descriere”, „studiu”, „scris”. [Gen. -iei: / < fr. graphie, it. grafia, cf. gr. graphe – arta de a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRAFÍE1 s. f. 1. mod de a scrie un cuvânt, un text; scriere. ◊ scris (al cuiva). 2. linia caracteristică a unui desen sau desenator. (< fr. graphie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-GRAFÍE2 elem. graf3(o)-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GRAFÍE s. v. scris.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grafíe s. f., art. grafía, g.-d. art. grafíei; pl. grafíi, art. grafíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRAFÍE ~i f. 1) Sistem de semne grafice; scriere; scris. 2) Mod de scriere a unui cuvânt sau text. /<fr. graphie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink