GRAJD, grajduri, s. n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĩ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRAJD s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grajd (grájduri), s. n. – 1. Construcție pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – 2. Iesle. Sl. graždĭ (Miklosich, Lexicon, 151; Cihac, II, 115; Conev 79; DAR), cf. bg. grazd. – Der. grăjdar, s. m. (bărbat care se ocupă de îngrijirea animalelor dintr-un grajd).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
grajd s. n., pl. grájduri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRAJD ~uri n. Construcție specială pentru adăpostirea animalelor domestice (cai, vaci, boi). /<sl. graždi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink