GRAMATICIÁN, -Ă, gramaticieni, -e, s. m. și f. Persoană specializată în studii de gramatică; autor de manuale, tratate sau studii de gramatică; gramatic. [Pr.: -ci-an] – Gramatică + suf. -ian (după fr. grammairien).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRAMATICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în gramatică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < gramatică + -ian].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRAMATICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în gramatică. (< gramatică + -ian)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gramaticián s. m. (sil. -ci-an), pl. gramaticiéni (sil. -ci-eni)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRAMATICIÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. Specialist în gramatică. /gramatică + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
gramaticiánă s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. gramaticiénei (sil. -ci-e-), pl. gramaticiéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink