Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
GRAVITÁ, gravitez, vb. I. Intranz. A fi sau a se mișca în câmpul de gravitație al altui corp. ♦ Fig. A evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (și sub influența) cuiva sau a ceva. – Din fr. graviter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRAVITÁ vb. I. intr. A tinde către un punct în virtutea legii gravitației. ♦ (Despre aștri) A se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. ♦ (Fig.) A tinde (spre). [< fr. graviter, cf. it., lat.t. gravitare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRAVITÁ vb. intr. 1. a tinde către un punct în virtutea legii gravitației. ◊ (despre aștri) a se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. 2. (fig.) a evolua în vecinătatea unui punct, a tinde într-o anumită direcție, a fi în jurul și sub influența cuiva. (< fr. graviter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gravitá vb., ind. prez. 1 sg. gravitéz, 3 sg. și pl. graviteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A GRAVITÁ ~éz intranz. 1) A se afla într-un câmp de gravitație. 2) A tinde spre un centru sau în jurul unui centru ca urmare a acțiunii legii de gravitație. 3) fig. A fi într-o anumită sferă de influență. /<fr. graviter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)