Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: grima (verb tranzitiv) , grimare (substantiv feminin)   
GRIMÁRE, grimări, s. f. Acțiunea de a (se) grima.V. grima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRIMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) grima și rezultatul ei. [< grima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRIMÁRE s. grimă, machiaj, machiere. (~ unui actor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grimáre s. f., g.-d. art. grimării; pl. grimări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRIMÁ, grimez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GRIMÁ ~éz tranz. (actori, fața lor) A da cu grimă (pentru a căpăta înfățișarea cerută de rol); a machia. /<fr. grimer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRIMÁ vb. I. tr., refl. A (se) machia pentru scenă. [< fr. grimer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRIMÁ vb. tr., refl. a (se) machia pentru scenă. (< fr. grimer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GRIMÁ vb. a (se) machia. (A ~ un actor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grimá vb., ind. prez. 1 sg. griméz, 3 sg. și pl. grimeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)