GRINDULÍȚĂ, grindulițe, s. f. Diminutiv al lui grindă; grinduță. – Grindă + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
grindulíță s. f., g.-d. art. grindulíței; pl. grindulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink