GRÓTĂ, grote, s. f. (Livr.) Peșteră. – Din fr. grotte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRÓTĂ s.f. Peșteră; adâncitură, cavernă subterană. [Cf. fr. grotte, it. grotta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRÓTĂ s. f. peșteră; cavernă (1). (< fr. grotte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GRÓTĂ s. v. peșteră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grótă s. f., pl. gróte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRÓTĂ ~e f. livr. Cavitate subterană naturală, cu ieșire la suprafață. /<fr. grotte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink